Cursuri Mediator

PROGRAM DE FORMARE

Evaluator de competenţe

Centrul de Formare Profesională a Adulţilor Zece Plus, organizează programe de formare avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. În conformitate cu Legea 129 / 2000, Codul Educaţiei şi Statutul personalului didactic, Centrul de Formare Profesională a Adulţilor Zece Plus organizează programul de formare în ocupaţia  Evaluator de competenţe.

            Prezentarea programului:

Cod C.O.R.: 241219

Tip certificat: absolvire

Emitent:

·         Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Condiţii acces:

·         Studii superioare

Taxă de înscriere: 50 lei

Taxă de şcolarizare: 230 lei

                        Taxă de absolvire: -

Avantajele certificării:

ü  conform Fişei de cuantificare a criteriilor pentru acordarea gradaţiei de merit a cadrelor didactice, pentru programele certificate de CNFPA, la 45 de ore se primeste un număr de 1,5 puncte,  programul fiind inclus în formarea continuă  a acestora.

ü  Conform aceleasi Fise, pentru activitatea de mentorat se mai acorda un punct.

ü  certificatele de absolvire emise sunt recunoscute în Uniunea Europeană şi în ţările unde există acorduri în acest sens

PROGRAM

Director în învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi de maiştri

            Prezentarea programului:

Cod C.O.R.: 122910

Grupa de bază: Conducători în alte activităţi de producţie şi servicii sociale ( sănătate, cultură, învăţământ etc.)

Baza competenţelor: Standard ocupaţional

Tip certificat: absolvire

Emitent:

·         Ministerul Educaţiei, Cercetării  si Inovării

·         Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Condiţii acces:

·         Studii superioare

·         Gradul II

Durata: 60 ore

·         30 teorie

·         30 pregatire portofoliu profesional

Taxă de înscriere: 50 lei

Taxă de şcolarizare: 330 lei

Conform Fisei de cuantificare a criteriilor pentru acordarea gradaţiei de merit a cadrelor didactice, pentru programele certificate de CNFPA, la 45 de ore se primeste un numar de 1,5 puncte,  programul fiind inclus în formarea continuă  a acestora.

Conducerea şcolilor este asigurată de Director şi organele colective de conducere : Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral.

Creşterea rolului directorului în scoalã face necesară stabilirea clară a statutului directorului de unitate de învãtãmânt şi a condiţiilor de serviciu care sã cuprindã :

ü  Actele normative generale şi specifice învãţãmântului care îi reglementeazã activitatea

ü  Funcţiile manageriale realizate în domeniile curriculum financiar, al resurselor umane şi al dezvoltãriigenerale a scolii.

ü  Îndatoririle profesionale privind obiectivele unitãţtii de învãţãmânt; managementul resurselor umane ;

ü  Raporturile cu nivelurile ierarhice superioare, organizaţii, instituţii, sindicate şi asociaţii profesionale ;

ü  Implicarea directă în activitãţi referitoare la curriculum, evaluare şi în revizuirea activitãţii şcolii, în aplicarea corespunzãtoare a standardelor educationale; coordonarea managementul informational, managementului financiar (în alocarea resurselor materiale); încurajarea relatiilor cu pãrintii etc.

ü  Criteriile de performanţă şi modalitãţile de evaluare a activitãţii

ü  Criteriile şi procedeele de selecţie a personalului şcolii

Competenţe formate:

§  Acordarea de consultanţă şi audienţe

§  Reprezentarea unităţii de învăţământ în relaţia cu autorităţile

§  Stabilirea sistemului informaţional

§  Asigurarea calităţii procesului educaţional

§  Asigurarea climatului de muncă eficient

§  Conducerea şedinţelor în cadrul unităţii de învăţământ

§  Coordonarea activităţilor de selecţie de personal

§  Coordonarea procesului educaţional în unitatea de învăţământ

§  Asigurarea eficienţei utilizării resurselor financiare

§  Asigurarea obţinerii resurselor financiare şi materiale

§  Organizarea procedurilor de evaluare a procesului educaţional

§  Organizarea procesului educaţional

§  Stabilirea strategiei de coordonare a procesului educaţional din

unitatea de învăţământ

ORGANIZARE

            INSTRUIRE TEORETICA:

Ø  Modul I:

o   Elemente de psihologie organizaţionala

Ø  Modul II:

o   Dezvoltare profesională

Ø  Modul III:

o   Management educaţional

Ø  Modul IV:

o   Organizare educaţională

INSTRUIRE PRACTICA:

Ø  Întocmire Plan Managerial

EVALUARE

Ø  Test docimologic

Ø  Prezentare Plan Managerial

PROGRAM

FORMATOR

            Prezentarea programului:

Cod C.O.R.: 241205

Baza competenţelor: Standard ocupaţional

Domeniul: Specialişti în probleme de personal şi de pregătire profesională a personalului

Tip curs: perfecţionare

Tip certificat: absolvire

Emitent:

·         Ministerul Educaţiei, Cercetării  si Inovării

·         Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Condiţii acces:

·         Studii medii

Durata:

·         20 ore teorie

·         35 practică

·         35 pregătire proiect

Taxă de înscriere: 50 lei

Taxă de şcolarizare: 280 lei

            Descrierea ocupaţiei

Formatorul este specialistul în formare care proiectează, derulează, evaluează şi revizuieşte activităţi teoretice / practice şi / sau programe de formare şi dezvoltare a competenţelor profesionale, derulate în instituţii specializate sau la locul de muncă.

            Conform legii 129/ 2000 toti lectorii care susţin programe de calificare, inţiere, perfecţionare şi specializare sunt obligaţi să obţină statutul de formator.

           

Competenţe:

·         Conceptor al programelor de formare, pe baza documentelor normative în vigoare, a standardelor ocupaţionale / de pregătire profesională şi a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate – inclusiv al celui de formare a formatorilor.

·         Proiectant al programelor şi al activităţilor de formare, pe baza identificării nevoii şi cererii de formare dintr-un anumit sector sau domeniu de activitate.

·         Organizator al programelor de formare, asigurând toate condiţiile necesare desfăşurării optime a programului de formare.

·         Facilitator al procesului de învăţare şi de dezvoltare prin crearea unor situaţii de învăţare adecvate dezvoltării competenţelor profesionale care se constituie în ţinte ale formării.

·         Evaluator al competenţelor efectiv formate sau dezvoltate la participanţii la formare, precum şi al propriei prestaţii ca formator.

·         Evaluator al programelor de formare – atât al celor proprii, cât şi al programelor de formare propuse spre evaluare în vederea autorizării.

PROGRAM

MENTOR

            Prezentarea programului:

Cod C.O.R.: 235902

Baza competenţelor: Standard ocupaţional

Domeniul: Învăţământ, educaţie, cultură, mass media

Tip curs: specializare

Tip certificat: absolvire

Emitent:

·         Ministerul Educaţiei, Cercetării  si Inovării

·         Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Condiţii acces:

·         Studii superioare

 Durata: 60 ore

·         30 teorie

·         30 pregatire portofoliu profesional

Taxă de înscriere: 50 lei

Taxă de şcolarizare: 280 lei

Conform Fisei de cuantificare a criteriilor pentru acordarea gradaţiei de merit a cadrelor didactice, pentru programele certificate de CNFPA, la 45 de ore se primeste un numar de 1,5 puncte,  programul fiind inclus în formarea continuă  a acestora.

            Descrierea ocupaţiei

Mentorul este profesorul de specialitate dintr–o şcoalã sau liceu care are responsabilitatea de a conduce şi coordona  practica pedagogicã a practicanţilor, prin intermediul cãreia aceştia aplicã noţiunile şi cunoştinţele de metodicã dobândite în cadru formal.

Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru i practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a procesului de învãţãmânt şi totodatã le oferã acestora posibilitatea de a–şi însuşi tehnici, metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a–i ajuta pe practicanţi sã analizeze obiectiv procesul predãrii proprii sau a altor persoane şi trebuie sã stabileascã scopuri realiste ale activitãţii didactice, care sã conducã la îmbunãtãţirea calitativã a acesteia. Mentorul oferã practicanţilor un feed–back rapid şi eficient pentru dezvoltarea lor profesionalã.

            Competenţe:

·         Comunicare interactivă

·         Comunicarea mentor – practicant

·         Menţinerea echilibrului în cadrul grupului de lucru

·         Dezvoltarea capacităţilor de predare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor

·         Îndrumarea observării de către practicant a procesului de predare – învăţare

·         Îndrumarea practicanţilor în alcătuirea proiectului didactic

·         Evaluarea performanţelor practicanţilor

·         Organizarea activităţii de practică

·         Planificarea activităţii de practică

PROGRAM DE FORMARE

METODIST

Centrul de Formare Profesională a Adulţilor Zece Plus, organizează programe de formare avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. În conformitate cu Legea 129 / 2000, Codul Educaţiei şi Statutul personalului didactic, Centrul de Formare Profesională a Adulţilor Zece Plus organizează programul de formare în ocupaţia  Metodist.

           

Prezentarea programului:

Cod C.O.R.: 214906

Tip curs: perfecţionare

Tip certificat: absolvire

Emitent:

·         Ministerul Educaţiei, Cercetări, Tineretului şi Sportului

·         Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Taxă de înscriere: 50 lei

Taxă de şcolarizare: 310 lei ( se achită în trei rate a câte 120 lei fiecare)

Condiţii acces:

·         Studii superioare

Durata: 48 ore

·         24 teorie

·         24 pregătire portofoliu profesional

Certificarea:

·         Certificatul de absolvire emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului  şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

prin CNFPA se eliberează în 30 de zile din momentul finalizării programului.

 

Descrierea ocupaţiei

Metodistul:

Ø  proiectează şi dimensionează procesele şi procedeele specifice de lucru desfăşurate într-o organizaţie, specifice sectorului sau domeniului de activitate pentru care are o pregătire iniţială adecvată.

Ø  trebuie să deţină cunoştinţe teoretice generale iniţiale în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi competenţe specifice şi deprinderi generale şi specifice pentru managementul proceselor, ca: identificarea contextului organizaţional al desfăşurării proceselor, identificarea criteriilor de care depind performanţele proceselor, proiectarea şi organizarea proceselor, organizarea locului de muncă, competenţe fundamentale: dezvoltare personală continuă, comunicare.

Metodistul operează cu o serie de instrumente de lucru:

ü  metode şi tehnici de colectare şi ierarhizare a datelor;

ü  metode şi tehnici de planificare a proceselor;

ü  metode şi tehnici de analiză şi de sinteză;

ü  metode şi tehnici de proiectare a proceselor;

ü   instrumente ale calităţii;

ü  principii şi instrumente ale sistemului Lean de management;

ü  metode de standardizare a muncii;

ü   metode de determinare a timpilor de lucru şi a performanţelor proceselor;

ü  metoda Just-in-Time (JIT);

ü  metodele tip Kanban;

ü  metoda Heijunka de nivelare a capacităţii proceselor;

Precizari Olimpiada Religie 2011

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
____________________________________________________________________________
1
Nr. 60086/20.12.2010
Aprob
Secretar de Stat,
Iulia Adriana Oana BADEA
Avizat
Director General,
Liliana PREOTEASA
Precizări privind organizarea şi desfăşurarea
OLIMPIADEI DE RELIGIE pentru CLASELE VII - XII
Cultul Ortodox
Anul şcolar 2010-2011
I. Disciplina de concurs şi elevii participanţi
Olimpiada de religie reprezintă un concurs de excelenţă care se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplina Religie, din clasele VII-XII.
Participarea la această olimpiadă este opțională și individuală. Elevii, indiferent de an de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei lor.
II. Etapele desfăşurării olimpiadei şi datele
a. Etapa pe şcoală: decembrie 2010
b. Etapa locală: februarie 2011
c. Etapa judeţeană: 19 martie 2011
d. Etapa naţională: 17 – 21 aprilie 2011, Galați, jud. Galați.
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
____________________________________________________________________________
2
III. Selecţia elevilor
La etapa pe școală, decembrie 2010, punctajul minim necesar pentru calificarea elevilor la etapa următoare și numărul de elevi calificați sunt stabilite de către inspectorii școlari de specialitate din inspectoratele școlare județene/al municipiului București.
La etapa locală, februarie 2011 punctajul minim necesar pentru selecția elevilor la etapa următoare și numărul de elevi calificați sunt stabilite de către inspectorii de specialitate din inspectoratele școlare județene sau al municipiului București.
De la etapa judeţeană pentru etapa naţională se califică pentru fiecare nivel de clasă (VII – XII) elevul clasat pe locul I, dacă a obţinut minimum 90 de puncte.
În situaţia necalificării elevilor din cauza neobţinerii punctajului minim, de 90 de puncte, sau a lipsei de concurenţi la un nivel de clasă, locurile rămase neocupate nu se redistribuie pentru celelalte niveluri. În situaţia obţinerii de punctaje egale, se va desfăşura obligatoriu o probă de baraj în vederea stabilirii ocupantului locului I, cu drept de participare la etapa naţională.
IV 1. Realizarea subiectelor şi a baremelor
a. La etapa pe şcoală/locală, acestea se realizează de către comisia de organizare şi evaluare a olimpiadei pentru etapa pe şcoală/locală, în acord cu tematica generală a disciplinei.
b. La etapa judeţeană, acestea se realizează la nivelul MECTS, în acord cu tematica generală a disciplinei.
c. La etapa naţională, acestea se realizează la nivelul Comisiei centrale (MECTS), în acord cu tematica generală a disciplinei.
d. Pentru toate etapele, durata probelor este de 3 ore.
2. Tematica pentru olimpiadă (etapa judeţeană) cuprinde materia studiată în timpul celor 2 semestre, conform Programelor şcolare în vigoare pentru disciplina Religie, încadrându-se între următoarele repere:
 Clasa a VII-a: Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie până la Legea cea nouă - Fericirile (inclusiv), Conform Programei şcolare revizuite, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5097/ 09.09.2009.
 Clasa a VIII-a: Crezul – sinteza învățăturii creștine până la Călătorind cu Dumnezeu - pelerinajul la biserici și mănăstiri (inclusiv), Conform Programei şcolare, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5097/ 09.09.2009.
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
____________________________________________________________________________
3
 Clasa a IX-a: Adorarea lui Dumnezeu până la Monahismul – formă a spiritualității creștine (inclusiv), Conform Programei şcolare, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5230 / 01.09.2008.
 Clasa a X-a: Relaţia omului cu Dumnezeu până la Rugăciune și reconciliere (inclusiv), Conform Programei şcolare, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5230 / 01.09.2008.
 Clasa a XI-a: Descoperirea lui Dumnezeu până la Respectul față de lumea creată (inclusiv), Conform Programei şcolare, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5230 / 01.09.2008
 Clasa a XII-a: Credinţa în înviere şi viaţa veşnică până la Protestantismul și neoprotestantismul (inclusiv), Conform Programei şcolare, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5230 / 01.09.2008.
3. Tematica pentru etapa naţională cuprinde aceleaşi teme precizate mai sus (pentru etapa judeţeană), la care se adaugă, pentru fiecare clasă, următoarele teme:
Clasa a VII-a: Faptele bune – roade ale virtuților, Faptele rele – încălcări ale voii lui Dumnezeu, Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflați în suferință, Sfinții Trei Ierarhi – modele ale iubirii față de semeni.
Clasa a VIII-a: Răbdare și încredere în Dumnezeu, Iubirea față de Dumnezeu și de aproapele, Imnul dragostei creștine (I Corinteni 13).
Clasa a IX-a: Religii în antichitate: în Mesopotamia și în Egipt, Religii în antichitate: în Grecia și la Roma.
Clasa a X-a: Locașurile de cult ale creștinilor, Stiluri arhitecturale reprezentative, Religiile orientale (hinduismul, budismul, confucianismul).
Clasa a XI-a: Elemente de iconografie, Semnificația așezării sfintelor icoane în biserică, Iudaismul, Creștinismul, Neînțelegerile din anul 1054, Reforma.
Clasa a XII-a: Oameni de cultură români – promotori ai credinţei creştine (N. Iorga, N. Crainic, V. Voiculescu, N. Steinhardt, P. Ţuţea, D. Stăniloae, M. Eliade, C. Brâncuşi etc.).
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
____________________________________________________________________________
4
V. Organizarea comisiilor
Organizarea comisiilor la diferitele etape ale olimpiadei se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare (OMEC 3109/28.01.2002), capitolul III - Responsabilități și atribuții, articolele 9 - 13.
VI. Evaluarea lucrărilor
Notarea lucrărilor se realizează prin puncte de la 0 la 100, după baremele alcătuite de comisie. Se acordă 10 puncte din oficiu.
În cazul în care se constată o diferență mai mare de 10 puncte între cei doi evaluatori, președintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor, care stabilește punctajul final al acesteia. Punctajul rezultat în urma reevaluării este cel care se trece pe lucrare; sub acest punctaj vor semna cei trei evaluatori și președintele comisiei.
VII. Rezolvarea contestaţiilor
a. Rezolvarea contestaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare, art. 44 şi 45.
b. În cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaţiile în cazul cărora între punctajul iniţial şi cel de la contestaţii există o diferenţă de cel puţin 10 puncte. Contestaţiile sunt considerate admise atât prin creştere cât şi prin scădere. Punctajele acordate de comisiile de contestaţii, la oricare etapă a olimpiadei, sunt definitive.
VIII. Acordarea premiilor
a. La etapa naţională, premiile şi menţiunile se acordă în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare, art. 47 şi 48.
b. La etapa naţională, se acordă câte un premiu I, II și III. Dacă pentru unul dintre cele trei premii se înregistrează punctaje egale, subcomisia disciplinei va reevalua lucrările aflate în discuţie pentru departajarea acestora, astfel încât să nu se depăşească numărul de trei premii I, II și III prevăzut în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare. În conformitate cu prevederile art. 20 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare, atribuţia verificării şi avizării calităţii evaluării lucrărilor ce impun departajarea revine vicepreşedintelui comisiei respective.
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
____________________________________________________________________________
5
c. Precizările de la punctul b. sunt valabile şi pentru situaţia similară în ceea ce priveşte acordarea menţiunilor.
d. Eventualele premii şi menţiuni rămase neacordate la una dintre clase nu se redistribuie pentru celelalte clase.
e. Toţi elevii participanţi la etapa naţională primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
IX. Dispoziţii finale
Inspectorul de specialitate din fiecare judeţ are obligaţia de a transmite datele elevilor calificați pentru etapa națională, în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare și ale prezentelor precizări.
Listele nominale ale elevilor calificați vor fi semnate de inspectorul școlar general și de inspectorul de specialitate și vor fi transmise cu cel mult 10 zile înainte de data limită de 31 martie 2011, la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin fax la numărul 021/313.55.47, în atenția Inspectorului general pentru Religie.
Datele includ: numele și prenumele elevului, clasa (se precizează anul de studiu în care se află elevul), unitatea școlară, nota obținută, profesorul care l-a pregătit și profesorul care va însoți lotul la etapa națională, alte date de contact.
Inspectorii de specialitate vor înainta către MECTS propuneri de profesori care să facă parte din Comisia centrală a etapei naţionale, precizându-se numele şi prenumele profesorilor, gradul didactic şi unitatea şcolară. Profesorii propuşi nu trebuie să aibă elevi sau rude în concurs calificaţi pentru etapa naţională.
Listele nominale cu cadrele didactice propuse vor fi semnate de inspectorul şcolar general şi de inspectorul de specialitate şi transmise prin fax la numerele 021/ 313.55.47, 021/311.23.81, în atenţia Inspectorului general pentru Religie, până la data de 31 martie 2011.
Inspector General,
Prof. Cătălin PÎSLARU

Raspuns ASOR corectat

Refuzăm oferta vidului spiritual

Răspuns al Patriarhiei Române la campania ”Stop îndoctrinării religioase în școli”, lansată de Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

ASUR: „Prevederile legii 1/2011 în privinţa predării religiei în şcoli vin în contradicţie cu Constituţia României, cu legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu codul muncii şi chiar şi cu legea cultelor.”

Predarea religiei în şcolile de stat se face în conformitate cu art. 32, alin. (7) din Constituţia României: „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”. În mod similar, Legea educaţiei naţionale prevede în art. 18, alin. (1): „Elevilor aparţinând cultelor de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”.

Dacă Legea educaţiei naţionale se află în conflict cu Constituția României, este misiunea Curții Constituționale să decidă. Interpretarea oferită de ASUR este una tendenţioasă, menită să legitimeze această acțiune de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR). De altfel, tonul profund anti-BOR arată că ASUR promovează un umanism antireligios. ASUR se face astfel continuatoarea procesului de ateizare „prin informare”, pe care comunismul l-a propus României, timp de 45 de ani, cu roadele dureroase pe care le resimţim şi acum.

ASUR: „Lipsa unui mecanism de înscriere voluntară, pe baza unei decizii informate a părinţilor şi a elevilor, instaurează obligativitatea de facto a studierii religiei în şcoală, fapt ce violează art 29, al. (1) din Constituţie.”

În conformitate cu art. 32, alin. (1) şi art. 3, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, este obligatorie prezenţa religiei printre celelalte discipline din schema orară (nu la dispoziţia conducerii şcolii), dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de religie. La solicitarea scrisă a elevului major, a părintelui sau a tutorelui legal constituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie; în acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina religie (art. 18, alin. (2) din Legea educaţiei naţionale). Această prevedere a legii este adusă la cunoştinţa părinţilor de către diriginţi sau învăţători, la început de an şcolar.

ASUR: „Prevederea conform căreia se poate solicita ca elevul să nu frecventeze orele de Religie este insuficientă în condiţiile în care, în practică, şcolile, din motive administrative, sunt extrem de reticente în a informa elevii şi părinţii şi de a accepta o astfel de opţiune.”

Este datoria tuturor celor angrenați în sistemul educativ, profesori, elevi și părinți, să vegheze la respectarea prevederilor art. 18, alin. (2) din Legea nr. 1/2011. Prin urmare, credem că intervenţia denigratoare la adresa religiei în şcoală, prin promovarea de sloganuri şi concepţii insuficient susţinute pe fapte reale, este o agresiune inacceptabilă, care afectează fondul sufletesc al persoanelor aflate în procesul educativ.

ASUR: „Interzicerea dreptului la opţiune pentru elevii care au împlinit 16 ani, este în contradicţie cu art 3, al (2) din legea cultelor.”

Art. 3, alin. (2) din Legea cultelor menționează alegerea religiei copilului, iar nu studiul ei. În plus, art. 3 alin. (1) din aceeaşi lege prevede: „Părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri”. Aşadar, acest aspect intră sub incidența voinţei familiei. Mâine, probabil, ASUR va cere şi desfiinţarea familiei, pentru că nu se încadrează în doctrina sa ideologică, anulând astfel orice drept al părinţilor asupra copiilor.

ASUR: „Poziţia ASUR este neechivocă: în unităţile de învăţământ trebuie păstrată o strictă neutralitate religioasă, iar în cadrul orelor de religie trebuie predată istoria religiilor şi nu doar viziunea particulară a unui anumit cult, indiferent care ar fi acesta.”

Valorile propuse de disciplina religie sunt diferite de cele propuse în cadrul cursurilor de istoria religiilor. Întrucât aceste valori spirituale şi morale stau la baza culturii europene şi naţionale, elevii trebuie să aibă acces în mod liber la ele.  Rolul lor formativ este temeinic demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu. Astfel, rezultatele cercetării naţionale „Educaţia moral-religioasă în sistemul de educaţie din România”, realizată în anul 2008 în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, arată că 85,7% dintre elevi, 91,4% dintre părinţi şi 88,6% dintre profesorii diriginţi consideră credinţa religioasă ca fiind importantă în viaţa lor.

Fundamentalismul antireligios al ASUR relativizează identitatea de credinţă a elevului sau a părinţilor acestuia şi o reduce la un fenomen al trecutului (istoria religiilor). De fapt, sub pretextul promovării umanismului, ASUR militează pentru eliminarea religiei din cultura copilului, nu doar pentru alternarea informaţiei. Niciunul dintre demersurile ASUR nu inspiră convingerea că, în cazul în care copilul ar vrea să fie educat religios, iar familia s-ar opune, ASUR e gata să militeze pentru acest drept al copilului!

ASUR: „maniera actuală de predare a religiei corespunde perfect definiţiei îndoctrinării”.

Acuzaţia este injustă, deoarece educaţia religioasă are ca scop cultivarea propriei identităţi spirituale a elevului şi promovarea iubirii de Dumnezeu şi de oameni în comportamentul său din societate.

ASUR: „predarea se face de o manieră confesională, oferindu-se o singură viziune asupra fenomenului religios”.

Predarea în școli a religiei se face pe o bază teoretică şi la nivel general, ea urmărind formarea sau educaţia spirituală a elevului. Aşa cum geografia oferă cunoaşterea configurației spațiale a Pământului, esențială pentru cunoașterea patriei și planetei, iar istoria oferă cunoașterea succesiunii temporale a generațiilor umane, religia oferă perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu și oameni, între Creator și creaturi, între persoane și între popoare. Drept urmare, a afirma că studiul religiei în școală este o îndoctrinare, dovedeşte faptul că viziunea clar anti-religioasă pe care o oferă ASUR nu este nicidecum integrativă, ci una exclusivistă.

ASUR: „se urmăreşte izolarea copiilor de orice concepţie alternativă prin sfaturi de genul: să ne alegem prieteni credincioşi sau prin catalogarea drept "păcătoşi" a celor care cred altfel decât ne învaţă Biserica Ortodoxă”

Biserica Ortodoxă Romană, prin relațiile pe care le are cu alte culte, atât din România, cât și din afara țării, nu dă dovadă de exclusivism. Nicăieri în învățătura creștin-ortodoxă nu se precizează faptul că cei care sunt de altă religie sau confesiune sunt ”păcătoși”. Mai mult, constatăm că pentru ASUR a fi ortodox înseamnă anti-ştiinţific, bigot, izolat. Deşi liberali în gândire, membrii ASUR devin extrem de intoleranţi şi exclusivişti când e vorba de religie.

ASUR: „profesorii de religie fiind la cheremul cultului respectiv (şi al structurii teritoriale locale în special), trebuie să respecte întru-totul dogma bisericească. În caz contrar, li se poate retrage avizul şi îşi pierd automat locul de muncă.”

Profesorii de religie nu se află ”la cheremul” nimănui din structura Bisericii Ortodoxe Române când aceștia predau disciplina religie în școlile publice din țara noastră. Ei sunt angajați ai unei instituții de învățământ și respectă ca oricare alt profesor, regulamentele de organizare ale acesteia, fundamentate pe Legea educației naţionale. Ora de religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat și abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației și cultele religioase recunoscute oficial de stat (art. 18, alin. (3) din Legea educaţie naţionale). Cazurile de indisciplină ale profesorilor sunt sancţionate potrivit reglementărilor în vigoare.

ASUR: „şi mai grav, copiilor, inclusiv celor din clasele primare, li se repetă obsesiv despre "păcat", "iad" şi "diavoli", inducîndu-li-se ideea că nerespectarea cu stricteţe a "poruncilor" îi condamnă la "osînda veşnică".

Reprezentanţii ASUR prezintă problema păcatului în mod simplist şi superficial, nu existenţial şi social. Libertatea omului nu este indiferență spirituală, ci capacitatea acestuia de a alege valori care îmbogățesc viața persoanei și a comunității umane. În acest sens, valorile oferite de educația religioasă sunt extrem de necesare, întrucât ele reprezintă pentru tineri un reper spiritual esențial și un liant existențial între toate cunoștințele dobândite prin studiul celorlalte discipline. Valorile cultivate și virtuțile încurajate în cadrul orelor de religie sunt necesare sănătății spirituale a persoanei și a comunității. Religia îl învață pe copil și pe tânăr iubirea față de Dumnezeu și de oameni, credința, speranța și solidaritatea, dreptatea și recunoștința față de părinți și față de binefăcători, dărnicia și hărnicia, sfințenia vieții, valoarea eternă a ființei umane, binele comun și frumusețea sufletului profund uman, cultivat și îmbogățit prin virtuți şi fapte bune.

ASUR: „Pentru evitarea potenţialelor abuzuri împotriva acelor copii care studiază totuşi religia, ASUR recomandă părinţilor următoarele:

·        să ceară referinţe despre persoana care predă orele de religie

·        să solicite planurile lecţiilor care urmează a fi predate copiilor

·        să discute periodic cu copilul şi să îi explice de ce la orele de religie i se predau lucruri în contradicţie flagrantă cu cele învăţate la celelalte materii

·        să fie atenţi la apariţia unor modificări radicale de comportament a copiilor (dezvoltarea unor obsesii legate de moarte, de păcat, de iad, tulburări de somn sau de nutriţie, înstrăinare de prieteni etc.) şi, dacă este cazul, să apeleze la consiliere psihologică.”

Biserica Ortodoxă Română, prin predarea religiei în școală, propune modele viabile de bunătate și sfințenie, oferind tinerilor repere în viața de familie și în viaţa socială. Educația religioasă reprezintă un factor de stabilitate și de comuniune în societatea românească și nicidecum ”dezvoltarea unor obsesii legate de moarte, de păcat, de iad, tulburări de somn sau de nutriție, înstrăinare de prieteni”. Ea apără și promovează identitatea spirituală și demnitatea persoanei care trăiește astăzi într-o lume din ce în ce mai pluralistă, confuză și individualistă din punct de vedere spiritual și social, unde prinde tot mai mult contur un model degenerativ de viaţă în care sunt la modă: minciuna, hoția, corupția, înșelăciunea, trădarea, vulgaritatea, pornografia, violența de toate tipurile etc. Toate acestea, însă, reprezintă negarea valorilor creştine tradiționale.

Textul ASUR este vădit anti-creștin, de factură umanist-ateistă, când insinuează că Biserica susține adevărul în contrast cu știința. Anii grei ai dictaturii comuniste, cu ateismul ei zis „ştiinţific” şi impus în școlile de stat, contrar voinței unui popor religios, ne-au învățat să nu mai dorim cultură fără credință, știință fără spiritualitate, materie fără spirit, cunoaștere fără comuniune, filosofie fără speranță și, îndeosebi, școală fără suflet, adică educație fără religie, mai ales la vârsta întrebărilor existențiale și a formării spirituale a tinerilor.

ASUR: „Includerea din oficiu a elevilor la orele de religie, fără a ţine cont de opinia lor, încalcă art 24, al (1) şi articolul 25 din legea drepturilor omului.”

Biserica propune, nu impune valori. Întrucât libertatea reprezintă un mare dar oferit de Dumnezeu omului, educația religioasă trebuie asumată în mod liber, conform dorinței părinților și copiilor. În acest sens, Biserica a respectat deciziile comunităților locale, în concordanță cu prevederile articolului 26 alin (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului: ”părinții au dreptul de prioritate în alegerea modului de educație acordată copiilor lor”. Aşadar, Biserica respectă şi binecuvintează, în acelaşi timp, libertatea copiilor şi a părinţilor acestora.